National

2019-2020: Anii cifrelor fara idei

0

Romania este, dupa parerea mea, intr-unul dintre cele mai dificile momente ale evolutiei sale economice de dupa 1990, datorat cronicizarii deficitului de creativitate in conceperea politicilor economice, cat si a inexistentei efortului de adaptare la schimbarile rapide ale paradigmei sistemului economiei globalizate.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

Se afla intr-o stare de blocaj conceptual, intepenita din ce in ce mai profund in principii si norme rutinare apte de a asigura doar o supravietuire de la an la an, fara a putea oferi un orizont de dezvoltare care sa permita iesirea din zona subdezvoltarii, raportata la criteriile si parametrii Uniunii Europene.

Dupa mai mult de un deceniu de la aderare, nu a reusit sa-si depaseasca conditia, ramanand pe penultimul sau, cateodata, chiar pe ultimul loc al clasamentului european.

Este grav faptul ca pentru Romania a devenit caracteristica practica studierii, analizarii, comentarii sau criticarii efectelor si nu a cauzelor diverselor situatii economice. Se declanseaza adevarate razboaie politice pentru sustinerea sau respingerea unor masuri doar post factum, fara a exista prezentarea ante factum a unor alternative bazate pe programe strategice sau macar pe serioase studii de impact.

Expresia cea mai elocventa a acestei stari de fapt este – dupa parerea mea – reducerea imaginii economiei romanesti la o colectie si insiruire de cifre sub forma de indicatori statistici, total lipsite de existenta unor idei sau concepte de dezvoltare.

Cifrele sunt importante doar atunci cand reprezinta expresia cuantificata a unei structuri logice si ordonate a ideii de dezvoltare, progres si bunastare. In caz contrar ele pot fi inselatoare sau chiar imaginea unor efecte cu caracter pervers.

Sa vorbim despre anul 2019. Cifrele sunt din categoria „record”. Romania va avea si in 2019 o crestere economica ce o va situa, din acest punct de vedere, pe primele sau poate chiar primul loc in Europa.

Dar, citandu-l pe Titu Maiorescu, aceasta crestere este de fapt „o forma fara fond”, caci in spatele ei nu exista o idee realista si corecta despre importanta si utilitatea in timp a ritmului cresterii economice.

Efectul fiind spectaculos: ritmul inalt tinde sa-si ignore cauza, care este departe de a fi bazata pe o idee sau strategie corecta caci, dand filmul inapoi, vom vedea ca este o crestere pe consum, deloc de condamnat daca acesta nu ar fi fost acoperit majoritar din import, cu consecinte perverse in inflatie si afectarea puterii de cumparare.

Mai mult, vom vedea ca recordul cresterii economice romanesti nu ramane ca beneficiu pentru economia noastra, ci ca beneficiu al economiilor straine care exporta la noi marfurile necesare acoperirii consumului nostru in crestere. De aici, aparitia unui efect pervers periculos: cresterea rapida si masiva a deficitului comercial.

Ar fi trebuit ca cifra spectaculoasa a cresterii sa se fi bazat pe o idee care, chiar daca nu ar fi avut nimic spectaculos, ar fi avut macar o logica bazata pe un concept realist de crestere economica. Care ar fi fost ideea? Simplu: atunci cand maresti consumul trebuie sa iei masuri pentru cresterea ofertei interne (nationale) in scopul preintampinarii pericolului cresterii deficitului comercial si ulterior pentru a preintampina chiar subminarea propriei masuri de crestere a veniturilor prin aparitia inflatiei. Aceasta idee a lipsit cu desavarsire.

„Ideile” din punctul de vedere al politicii economice nu inseamna doar creativitate in gasirea unor solutii viabile pentru rezolvarea variilor probleme care pot aparea, ci si o „viziune” asupra directiilor viitoare de dezvoltare, ca si a consecintelor lor in timp.

Din aceasta perspectiva, Ordonanta 114 a fost un exemplu clar de lipsa de idei. Prin OUG 114, Guvernul a cautat doar „cifra” necesara pentru a-si putea acoperi promisiunile de crestere a veniturilor, dar eliminand orice „idee” in sensul unei viziuni asupra consecintelor acelei cifre. Daca ar fi existat o idee in spatele „cifrelor” impuse sectorului gazelor, de exemplu,(plafonarea la 68lei/MWh) atunci ar fi vazut ce consecinte dramatice avea „cifra” asupra situatiei economice a acelui sector si a cresterii spectaculoase a importului de gaze la preturi exorbitante.

Anul 2019 ofera si alte exemple de cifre fara idei. Am putea vorbi de „cresterea cifrei/procentului” de atragere a fondurior europene, prezentata si ea ca un record, dar daca incercam sa descifram ideea, adica logica utilizarii acesteia in contextul unei strategii de dezvoltare, vom constata si in acest caz lipsa ideii. Cum am putea altfel interpreta situatia creata, daca realitatea ne arata confuzia guvernamentala vis-a-vis de incercarea de a substitui utilizarea fondurilor europene pentru infrastructura cu metoda discutabila si chiar inaplicabila a parteneriatului public privat? Situatia s-a repetat si in cazul finantarii ipoteticelor spitale regionale.

Sa vorbim despre anul 2020. Noua putere nu imi da nicio speranta ca vom avea o guvernare a cifrelor bazate pe idei. Din contra, deja se remarca o continuitate a politicilor de cifre fara idei.

In baza cutumei romanesti prin care noul guvern condamna vechiul guvern de lasarea unei mosteniri dezastruoase, noul minstru al Finantelor nu critica conceptul politicii bugetare precedente, ci are ca obiectiv central al criticii „o cifra”, aceea a deficitului bugetar, pe care o explica printr-o aritmetica de curs primar vorbind despre „contabilitatea dubla”.

Nu se spune nimic despre lipsa de viziune si predictibilitate bugetara a precedentului guvern, despre incapacitatea lui conceptuala de a crea metode mai bune de colectare, ci doar despre descoperirea „unor gauri”, evident prin calcule aritmetice si nu prin analiza deficientelor de principiu ale arhitecturii bugetului.

De la venirea noului guvern s-a declansat un razboi politic care tinde sa devina si personal, intre actualul si fostul ministru al Muncii, pe problema pensiilor. Nu se discuta nimic despre fundamentele principiale ale constructiei unui sistem de pensii sustenabil si echitabil, racordat trendului european, ci doar despre cifrele pensiilor si problemele recalcularii acestor cifre.

Ma ingrijoreaza faptul ca noul guvern recurge si el la cifre si nu la idei pentru repararea sau macar corectarea unor anomalii macroeconomice. Pentru a reduce deficitul, pe care il vede doar ca o cifra inacceptata la Bruxelles si nu ca pe efectul unei politici bugetare aventuriste a precedentului guvern, actualul guvern nu ne prezinta un nou concept bugetar apt de a reduce deficitul, ci doar „cifra” reducerii de personal. Eficientizarea prin taiere si nu prin creativitate este dovada primatului cifrei fata de ideie.

Sa nu creada cititorul acestor randuri ca nu se poate trai si guverna doar cu cifre, fara idei. Ba se poate foarte bine! Ne putem chiar obisnui cu guvernari fara idei si am putea fi chiar deranjati daca am avea si guverne cu idei. Doar suntem adeptii lui
„las’ ca merge si asa”, numai ca in maximum 3 pana la 5 ani nu va mai merge si asa.

Romania deja se afla pe marginea unei prapastii. Pentru a nu cadea avem urgent nevoie si de „idei”. Este aproape ultimul moment in care se mai pot concepe si aplica politici economice care sa salveze Romania de la caderea intr-o prapastie a crizei pe termen lung, cauzata nu atat de factori externi, ci de cei interni.

Explicatia consta in intarzierea extrem de periculoasa pe care economia romaneasca o are in efortul de adaptare la schimbarile rapide si profunde ale ansamblului geopolitic si geoeconomic. Este nevoie de un nou concept de guvernare, care sa nu puna accent doar pe kilometrii de autostrada construiti sau pe numarul de spitale – desi indicatori extrem de importanti – ci si pe schimbari de natura structurala ale ramurilor si sectoarelor economice, pe reorientarea mai avantajoasa a schimburilor comerciale sau pe eficientizarea locului nostru in contextul efectelor celei de a patra faze a revolutiei industriale.

Este urgent nevoie de „idei” de politici economice pentru contracararea efectelor negative ale Brexit-uli, de echilibrarea raporturilor pe piata muncii, de stimulare a ofertei romanesti de produse rezultate din prelucrarea productei agricole, de gasire a unor forme de stimulare bugetara si institutionala a investitiilor straine, de stimulare a exporturilor nu doar in zona comunitara, ci si in cea extracomunitara, de accelerare a introducerii informaticii in administratia publica.

Trebuie sa se faca trecerea la nivelul conducerii guvernamentale de la „gestionarea contabila” la „gestionarea creativa”, de la guvernarea punctuala si conjuncturala la guvernarea strategica si vizionara. Trebuie identificat orizontul de timp al realizarii obiectivelor de dezvoltare, care va da cetateanului roman nu numai motivarea activitatii sale, dar si dorinta de a ramane in tara.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Despre ce vrei sa scriem?

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articolul 2019-2020: Anii cifrelor fara idei apare prima dată în Ziarul Top.

Citeste mai mult pe ZiarulTop.ro

Curs valutar: Euro scade, dolarul ajunge la cea mai mica valoare din ultimele 2 luni

Previous article

Previziuni sumbre pentru cursul euro/leu in 2020. Efectele se vor simti din primele luni ale anului

Next article

You may also like

Comments

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in National