România s-a remarcat la nivel european prin huburile sale tehnologice din orașe importante precum Cluj-Napoca și București, dar și Iași. Aceste regiuni atrag astfel investiții tehnologice semnificative, investiții care la rândul lor creează oportunități și locuri de muncă.
Din punct de vedere tehnologic, România are, în huburile menționate, peste 200 de mii de profesioniști în programare, software și IT. Cu alte cuvinte, este vorba despre o sursă puternică pentru dezvoltare care atrage cu sine și investiții majore.
Un alt aspect care alimentează inovația în România îl reprezintă industria iGaming. Popularitatea faimoaselor pacanele online nu poate fi ignorată de dezvoltatori, care investesc constant în acest domeniu. Există destul de multe companii internaționale care și-au deschis un centru de operațiuni axat pe iGaming în România!
Ecosistem în dezvoltare, caracterizat de startup-uri
Startup-urile în domeniul tehnologiei sunt la ordinea zilei – chiar apar zilnic! Acestea sunt răsfirate în toată țara, după cum s-ar spune, motiv pentru care investițiile în tehnologie sunt observate în primul rând la nivel regional.
Totuși, un aspect mult mai important este faptul că aceste startup-uri românești nu se joacă. Ele sunt centrate pe domenii precum securitate cibernetică și Inteligență Artificială, aspecte de importanță majoră la nivel global în prezent. Este cunoscut faptul că, deși România nu este la nivelul altor țări europene, activitatea sa este la ordinea zilei, uneori chiar cu un pas înaintea giganților europeni.
Infrastructură care promovează inovația
Contrar așteptărilor, România poate fi acum caracterizată și de o infrastructură care promovează inovația. În 2021 s-au elaborat mai multe planuri care s-au concretizat mai apoi în stabilirea de entități dedicate inovației regionale. Acestea au rolul de a facilita colaborarea dintre mai multe tipuri de instituții – de cercetare, universități, precum și entități locale.
Pe lângă acestea, s-au pus la punct și Organizații de Transfer Tehnologic, care au rol de intermediar între cercetare și afaceri. Cu alte cuvinte, intermediarul (organizația), garantează faptul că cercetarea și inovația sunt promovate corespunzător de anumite afaceri partenere.
Rezultatul este unul cât se poate de pozitiv pentru industriile tehnologice regionale din România – nimic nu se pierde, totul este documentat și promovat.
Fonduri și programe europene care susțin inovația
La capitol tehnologic, jucătorii din România dau dovadă de inteligență – așa cum ar trebui. Mai exact, s-a apelat la fonduri și programe europene pentru a spori investițiile tehnologice regionale. De exemplu, poate fi menționat programul Horizon 2020, dar și EURATOM, care au fost în trecut exploatate corect de către entitățile române. Rezultatul? Simplu, România a avut acces mai ușor la rețelele europene de inovație, implicit la investiții regionale și naționale.
Acest trend nu este unul nou, ci mai degrabă o strategie veche cu impact pe termen lung. Strategia de Inovație, Dezvoltare și Cercetare Națională a fost propusă tocmai în 2014, acum 10 ani! În schimb, rezultatele sale pot fi văzute astăzi, prin prezența unei infrastructuri tehnologice care permite o reală competiție la nivel național care împinge dezvoltarea tehnologică și științifică către noi limite.
Alimentarea nu are încă o capacitate de 100%
Există investiții regionale. Există o alimentare constantă a inovațiilor la nivel național. Totuși, există și dificultăți pe care entitățile implicate trebuie să le depășească.
De exemplu, administrațiile de la nivel regional încă se chinuie să dezvolte politici corecte și eficiente privind inovația. Deși huburi tehnologice, entitățile locale sunt rareori la curent cu… posibilitățile orașului pe care îl gestionează.
O altă provocare ar fi capacitatea limitată a afacerilor de dimensiuni mici și medii de a aborda și apoi implementa inovații, indiferent de natura acestora. Aceste afaceri duc deseori lipsă de fonduri/resurse pentru a se dezvolta și ajung, mai devreme sau mai târziu, la faliment sau la acaparare completă de alte entități care ajung, ironic, să încetinească inovația.
Concluzia este una simplă, în ciuda acestui subiect atât de complicat. Mai exact, România știe cum să-și exploateze beneficiile regionale, adaptându-le la strategiile europene de inovație și dezvoltare. Rezultatul este o infrastructură propice, care se îmbunătățește permanent.
Inovațiile regionale concentrează resursele într-un singur oraș, dar efectul obținut este unul de împlinire a scopurilor naționale!