Sursa foto: Pixabay.com
Toată lumea vrea să câștige mai mulți bani. Este o afirmație actuală, universal valabilă și nu este specifică doar arhitecților. Indiferent de cât de mulți bani câștigă un profesionist, parcă tot ar vrea ca să câștige mai mult.
Veniturile unui arhitect: principala lor caracteristică este variabilitatea
Dacă ne referim strict la țara noastră, nu este nimic de mirare dacă spunem că este mai mult decât firesc ca să găsim cele mai mari salarii în București.
În marea metropolă din România, dar și în localitățile din apropiere, se construiește enorm din temelii sau se modernizează diferite imobile existente deja, așa încât arhitecții chiar au ce face.
Conform unei statistici efectuate cu privire la salarii publicată de către portalul de locuri de muncă Bestjobs.ro, un director de vânzări regional poate câștiga 45.000 de lei lunar, un manager în marketing 25. 000 de lei, iar un arhitect poate ca să ajungă la circa 30.000 de lei pe lună. Așadar, iată o profesie care din punct de vedere financiar rămâne în top. Evident, este vorba de specialiști cu vechime în domeniile în care activează.
Pare mult, pare puțin? Fiecare poate decide pentru sine însuși.
Cert este că viața de arhitect nu este deloc simplu. Nu doar din punctul de vedere al responsabilității pe care o are, ci și din perspectiva concurenței tot mai acerbe care există între profesioniștii din branșă. Mai ales între aceia care își desfășoară activitatea în București și zonele limitrofe.
O variantă ar fi ca aceștia să activeze în alte zone ale țării unde sunt mai puțini arhitecți, deci și ofertele de muncă sunt mai numeroase și se obțin mai ușor.
În acest sens, la Iași arhitecții angajați în diferite firme de specialitate au un salariu mediu care se apropie de 10.000 de lei, iar în Brașov de circa 3.500 de lei pe lună.
Arhitectura: între vis și realitatea dură din România
La intrarea la facultate, fiecare tânăr visează ca să creeze construcții impresionante, să-și facă un nume care să dăinuiască în mintea celor ce locuiesc, muncesc sau trec pe lângă o clădire rezidențială sau office pe care a realizat-o el.
Pe parcurs însă visele mari se mai estompează la impactul dur cu realitatea obiectivă din țara noastră.
Există mulți studenți la arhitectură care sunt nemulțumiți de faptul că profesorii nu le spun tot ceea ce știu ei din teama ca tinerii pe care îi instruiesc să nu le ia rapid locul, în speță comenzile din partea clienților cu bani.
Studiile de arhitectură, comparabile cu cele de medicină
Facultatea de arhitectură este una dintre cele mai grele, mulți o compară cu medicina, școlarizarea durează mult și la final s-ar putea ca să îți dai seama, ca tânăr arhitect, că visele tale s-au spulberat și că faci cu totul altceva decât credeai tu visător la 18 ani.
Există mulți arhitecți cu diplomă care în loc să proiecteze vile impozante preferă să se specializeze în a oferi celor interesați servicii de feng shui, la mare modă în zilele noastre și în România. De multe ori câștigă mult mai mult așa, iar responsabilitatea este mult mai mică, deoarece clienții nu prea pot să dea feedback negativ pentru că un specialist feng shui le-a pus acvariul cu 9 peștișori în zona greșită a casei ori că energia bolilor nu a fost anihilată cum trebuie prin folosirea unui covoraș de culoarea nepotrivită.
Alți absolvenți de arhitectură se îndreaptă spre sectorul de fashion, deși concurența este și acolo mare. Sau spre lumea fascinantă a IT-ului, unde există și acolo design, dar de cu totul altă factură și unde este într-adevăr nevoie de creativitate.
E trist că pleacă de la drumul pe care credeau cândva că vor merge: al orașelor eco frindly ale viitorului, al caselor care să se învârtă la propriu după soare, dar asta e situația și nu au ce face.
Tot speră că într-o viață viitoare vor proiecta orașe spațiale, acum însă se mulțumesc cu proiecte banale de case tip sau birouri plicticoase, dacă totuși rămân în profesie.
Și asta în cel mai bun caz. De regulă își duc viața la planșetă, desenând la comandă, ore și ore, ceea ce li se comandă de către alții, nu ceea ce și-ar dori ei să proiecteze creativ.
Da, teoretic arhitectura este o meserie bănoasă, dar ai nevoie de un portofoliu puternic ca să ai parte de clienți potenți financiar și mai ales deschiși la minte.
Nu o să faci avere ca arhitect dacă ai un portofoliu scheletic, cu doar câteva demolări, niște hale industriale și câteva renovări ieftine de garsoniere și apartamente confort 2.
Într-o firmă de arhitectură bucureșteană, intervalul de salarii nete este cuprins de obicei între 1.400 și 40.000 de lei, în funcție de noroc, talent și generozitatea patronului.
Nu este deloc de mirare că pe parcurs, mulți absolvenți văzând cât de puțin pot câștiga vor să își facă propria firma ca să scape de sclavie, dar se gândesc ca să încerce și în străinătate, unde poate vor fi mult mai respectați ca profesioniști decât în România noastră dragă și atât de fascinantă.
Ce procente cere un arhitect din valoarea totală al unui proiect imobiliar?
Practica actuală pe plan internațional este ca prețul de proiectare să fie cuprins de obicei între 9 -15 % din prețul proiectului. La noi în țară este de sub 4%. Acum 5 – 6 ani la se cereau 5 lei / mp, în vreme ce la nemți se mergea pe 25 euro / mp (minim) iar la unguri pe 5 euro / mp.
De ce au în prezent arhitecții venituri nete tot mai mici? Alte cauze obiective.
Poziția salarială a arhitecților reflectă și schimbările care au avut loc de-a lungul mai multor decenii.
Ele au început în anii 1960 peste tot în lume.
Cu toate acestea, mai semnificativă a fost apariția managerilor de proiect specializați. Sarcinile îndeplinite anterior de arhitecți, precum ar fi managementul proiectelor, managementul construcțiilor, administrarea contractelor și asigurarea calității, au fost preluate de oameni specializați în aceste domenii specifice. Constructorii și inginerii au văzut oportunități mari de a se muta și în aceste domenii ofertante.
Drept urmare, o profesie nobilă ca aceea de arhitect, unde ar fi condus și gestionat proiectele și-a văzut diminuată sfera sarcinilor până la punctul de a fi: „doar un alt tip de consultanță”.
Chiar și în cadrul proiectării și documentării, rolul clasic al arhitectului se restrânge continuu.
În consecință, sfera muncii efectuate de arhitecți pe proiecte se diminuează, în ciuda faptului că numărul de proiecte care vin online, inclusiv de construcții industriale este în prezent ridicat. Acest lucru afectează volumul de muncă pentru care sunt necesari arhitecții.
Ar fi minunat dacă arhitecții și-ar revendica o parte din terenul pierdut, dar nu este credibil că acest lucru se va întâmpla.
Trist, dar adevărat.
