Sursa foto: Pixabay.com
Etimologic, “tanato” provine din grecescul „thánatos” care înseamnă “moarte” iar sufixul “praxie” vine tot din limba lui Homer, unde „praxis” se traduce prin „acțiune”, “rutină”.
Thanatos era fiul zeiței Nyx (Noaptea) și a lui Erebos (Întunericul), fratele geamăn al lui Hypnos, zeul somnului. Pentru că mitologia greacă, ca și alte în alte mitologii se evitau divinitățile întunecate, misterioase, înfricoșătoare, nu e de mirare că și zeul Thanatos era pomenit doar foarte rar, în cazuri extreme și, cu atât mai rar era invocat, tocmai pentru a nu atrage moartea.
În continuare puteți afla:
- ce este tanatopraxia;
- etapele tanatopraxia;
- de ce este importantă tanatopraxia.
Definiția tanatopraxiei
Putem defini tanatopraxia ca fiind ansamblul de tehnici care au darul întârzierii descompunerii unui corp într-o perioadă relativ scurtă și efectuarea toaletării acestuia, pentru a da posibilitatea rudelor și familiei de a-și lua rămas bun de la persoana iubită într-un mod demn și decent.
Tanatopraxia are atât un sens larg, cât și un sens mai restrâns ce nu include spălarea, igienizarea sau îmbălsămarea, cea mai importantă procedură realizată în cadrul tanatopraxiei înțeleasă lato sensu. Prin tanatopraxie în sens restrâns înțelegem doar manoperele de reconstrucție și estetică mortuară.
Tanatopraxia nu este așadar altceva decât numele generic folosit pentru a denumi practica pregătirii corpurilor umane decedate pentru înmormântare sau incinerare. Tanatopraxia este cea mai modernă tehnică de conservare a corpurilor, utilizată în aproape toate țările lumii. Nu este vorba nici de autopsie și nici de îndepărtarea anumitor organe interne ale persoanei defuncte.
Tanatopraxia constă inițial în efectuarea unei dezinfectări complete a unui cadavru și conservarea ulterioară a acestuia în cele mai bune condiții, prin metode precum ar fi injectarea de substanțe chimice solubile germicide și soluții apoase.
Ceea ce vor observa rudele decedatului după tanatopraxia este un aspect aproape natural al corpului, similar cu aspectul pe care persoana l-a avut în viață, procedurile efectuate de către specialiștii în tanatopraxie încercând să camufleze sau să ascundă orice efect al bolii sau al suferinței avute înainte de deces, în special în cazurile în care boala s-a prelungit mult în timp sau a fost vorba de o moarte violentă, de exemplu rezultată în urma unui accident de circulație.
Avantajele principale ale tanatopraxiei
Efectuarea procedurilor speciale de tanatopraxie asupra unei persoană decedată are numeroase avantaje și beneficii, nu numai pentru cadavru în sine, ci și pentru membrii familiei, precum și pentru celelalte persoane care manipulează corpul fără viață.
Iată doar câteva dintre ele:
– se evită răspândirea anumitor boli;
– mirosurile urâte, de cadavru, sunt eliminate, deoarece pentru o perioadă relativ scurtă se stopează posibila descompunere a corpului defunctului;
– nu apar scurgeri sau lichide corporale din cadavru până la înmormântare sau incinerare;
– persoana decedată are o culoare naturală a pielii și un aspect general cât mai apropiat de cel pe care l-a avut în viață;
– corpul persoanei decedate poate ca să fie mutată, în conformitate cu reglementările interne și internaționale în vigoare;
– membrii familiei au voie să vegheze trupul mai mult timp, să rămână calmi și mângâiați după ce au văzut aspectul plăcut al decedatului;
– memoria și ultima imagine pe care o vor avea despre persoana moartă vor fi mai bune.
Spre deosebire de îmbălsămare, această tehnică nu folosește formaldehidă și nu îndepărtează niciun organ din corpul defunct.
Procedeul de la care se pleacă în tanatopraxie constă în aplicarea unui lichid conservant și dezinfectant, care restabilește aspectul natural al corpului, prevenind scurgerile de lichide, umflarea corpului decedat și asigurând un aspect similar cu acela avut de mort în timpul vieții sale.
Mai mult decât atât, cei ce se ocupă de acest lucru își propun ca să prevină răspândirea bolilor contagioase și a bolilor în comunitate, deoarece cu acest preparat conservant specific cadavrul va primi și un tratament special cu substanțe germicide.
Tanatopraxia: 3 etape de bază
Domeniul de acțiune al tanatopraxia este foarte vast, dar poate fi împărțit în trei părți principale. Acestea fac parte dintr-un întreg și una nu ar avea sens fără cealaltă.
- Pregătirea decedatului
- Îngrijire estetică a cadavrului
- Machiajul propriu-zis
Pregătirea decedatului
În primul rând, procedeele de tanatopraxie încep cu observarea stării cadavrului, pentru a identifica necesitatea sau nu de a îndepărta anumite bandaje sau ustensile medicale utilizate care ar fi putut fi uitate în cazul în care decedatul provine dintr-un spital
Apoi corpul este curățat și dezinfectat, acordându-se o atenție deosebită feței, părului, mâinilor și unghiilor. Adică acelor părți din corpul decedatului care sunt expuse privirii.
De asemenea, trebuie verificat de către tanatopractori dacă nu există răni, arsuri sau umflături, pentru a le trata ulterior și pentru a le îmbunătăți aspectul estetic. Apoi, dacă este un bărbat, se procedează la bărbierit.
Odată ce toți acești pași au fost efectuați, defunctul este plasat în sicriu și îmbrăcat. Din acel moment începe îngrijirea estetică a acestuia.
Îngrijire estetică
În mod normal, se începe prin sutura gurii din interior, astfel încât aceasta să fie închisă, deși se încearcă să nu se închidă prea mult pentru a nu crea o expresie forțată a figurii.
Odată ce gura este închisă, este rândul punerii unor dopuri în nări și orificii naturale ale corpului cu ajutorul bumbacului (tampoanelor de vată speciale) și a penselor lungi cu vârful bont.
Machiaj
În primul rând, crema hidratantă se aplică pe față, în special pe pleoape și buze, deoarece acestea sunt zonele care tind să fie cele mai uscate, cu ajutorul unor masaje ușoare pentru o absorbție mai mare a cremei.
Apoi, rănile sau imperfecțiunile cauzate de cauzele decesului sunt acoperite dacă nu fac parte dintre semnele naturale ale persoanei respective, precum ar fi cicatricile sau alunițele, deoarece acestea reprezintă semne distinctive al decedatului.
Apoi se trece la machiajul corpului: nu doar a feței, ci și a gâtului și a mâinilor, cu pudră, fond de ten, ruj, fard de obraz, dermatografe de diferite culori, după caz.
În cele din urmă, cadavrul este pieptănat în mod natural. Se poate folosi puțin fixativ, dar cu atenție pentru a nu da un aspect foarte artificial cadavrului.
Tanatopraxia, între știință și artă
Meseria de tanatopractor reprezintă o activitate aflată cumva la granița dintre profesia de legist, psiholog și specialist în estetică corporală. Pe lângă conservarea corpului defunctului și asigurarea aspectului său plăcut, acest profesionist încearcă să ofere defunctului un final post-mortem demn.
Când decedatul ajunge în mâinile unui tanatopractor, toate procesele necesare sunt aplicate în mod specific, indiferent că ne referim la cele de igienă, conservare, restaurare și îngrijire estetică. Multe firme de pompe funerare au și specialiști în tanatopraxiei, inclusiv acelea ce oferă servicii funerare în sector 5 din București.
În ciuda multor prejudecăți legate de această meserie specială, trebuie subliniat clar că este o slujbă foarte demnă, care încearcă să învingă urâțenia morții, să recupereze frumusețea naturală a fiecărei persoane post-mortem, fie și pentru scurtă vreme, în scopul declarat de a-i consola familia și prietenii aflați în grea suferință.
